O alta Poveste de Craciun.(Criza sufleteasca acuta)!!

E bine ca inca mai miroase a cozonac si usturoi! Luminitele mele stau in punga si bradul de maximum un metru este uitat in coltul sufrageriei. E artificial,nu pentru ca e criza, ci pentru ca e mai ieftin si nu face ace si in plus ,spune mama, nu mai sunt copil.Deja e trist. Primim PlayStation-uri, dar mie imi sta gandul la vechiul meu Mario, de acum cativa ani, descoperit inainte de Craciun in canapea.

Cred ca experimentam un Craciun industrializat. Ne gandim ce punem sub brad sau pe masa in loc sa fim cu totii acolo. Ar trebui sa locuim pe strazi de pe acum. Plus, minus zapada. Am izgonit colindatorii, petardele, postul, taiatul porcului, soriciul. Avem diete, examene, planuri pentru Revelion. Alergam prin magazine, pe strazi, prin apartamente si fugim tocmai de Spirit.

Cumparam cadouri pe fuga, cozonaci din Italia, sampanie, luminite. Cati dintre voi mai scriu scrisori lui Mos Craciun? Si daca scrieti cati credeti ca o sa primim raspuns. Suntem pe blog, pe mes, cu Parlamentul. Suntem Online, nu vii!
Privim Craciunul ca pe o vacanta, ca pe o escapada, prea putin ca o Sarbatoare.

Cati dintre voi privesc oamenii? Stiti ce culoare au ochii prietenilor? Stiti ce e cu ei intr-adevar? Nu daca le vine bine esarfa pe care tocmai le-ati cumparat-o. Intrebatii ce e cu viata lor, intrebati-i de sanatate si de ce vor face mai departe. Cumparati-le o carte, un gand, ceva personal. Cumparati-le zapada, zile intregi cu familia. Ajutati mamele la curatenie, nu va faceti cinematograf in dormitor si asteptati mirosul de cozonac. Luati o pauza pentru biserica, post, centru, parcuri, piata, biblioteci, felicitari, vizite la matusi cum faceati odata pe vremuri.

Daruiti flori mamei si invatati pentru examene ca sa-i arati mai apoi un carnet de student adecvat. Vorbiti foarte frumos, radeti si cand nu e cazul, mereu pe muzica buna. Apoi rugati zapada sa cada mai repede. Sa ne inghete fix in mijlocul spiritului. Singuri acasa!

Scenarii (text despre handbalul actual)

Am fi putut spera la o victorie in fata Norvegiei. Dar ar fi fost incorect pentru ca Norvegia este campioana mondiala. Sau pentru ca noi ne antrenam pe programele lor de pregatire. Sau pentru ca avem 5000 de jucatori de hanbal in toata tara si ei au cateva mii de fete sub 16 ani inscrise. Era absolut incorect. Nu ca i-am putea bate maine la fotbal.

Ar fi trebuit sa batem Spania. Asta era cel mai bine. Si acum sa fim in semifinale. Fara remuscari. Dar de cate ori ne-am mobilizat cum trebuie in fata echipelor mai putin accesibile?

Am fi putut spune ca suntem in reconstructie. Cu sau fara Tadici, este o echipa de fete care se pot mobiliza si singure. Avem acum o echipa de doamne, datorita lui Radu Voina. Lipsesc insa Ionela Galca, o extrema pe masura lui Elisei si inca o rezerva pentru Maier, accidentata inaintea meciurilor decisive.Iar Valeria Bese, pe unde mai joaca,pentru ca sincer ne lipseste. Ca si declaratiile Stelutei Luca!

Sau am fi putut sa luptam. Ca si in meciul de la fotbal cu Fiorentina. Nu sa intram pe teren si sa ne gandim cu cine jucam, cu cate bugete, care orgolii, cat timp mai avem si ca ne lipseste norocul. Macar acest ultim scenariu sa fi fost putin posibil.