"Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", de Herta Müller

POEZIA UNUI CEAUȘESCU DADAIST

Cartea Herthei Müller nu se poate citi altfel decât precaut. Așa cum te-ai uita tot timpul peste umăr. Cartea asta caută interpreți și nu privitori care să fugă siderați. Ar putea fi la fel de bine tradusă din română în română, nu doar din germană.

Adina trebuie să fie Hertha pentru că ea are tot timpul ochii bine deschiși. Pentru că e una din cărțile despre comunism, pe care o citești de acolo, din comunism.

Complicând, tehnica narativă este un rețetar/poză/cadru/detaliu aproape irelevant: "Plopii înaintează pe toate străzile."

Apoi, apar metafore ce sondează: "mai are 4 fermoare să moară". "casele se înghesuie strâns una în cealalta", "noaptea împinge stelele și frunzele murdare afară din oraș", "le e frică câinilor și când aleargă își iau inima în dinți înainte de a mușca", "tot ce strălucește vede", "doar pescarii nu au încredere în vara cu dungi", "ei știu că umbrelel plopilor rămân jos ceea ce sunt plopii sus, cuțite.", "tăcutele străzi ale puterii, unde vântul se teme când bate".

Pe insula aceasta unde toată lumea se teme, pentru care naratorul nu trebuie să strige, ea doar prezintă: "Când m-am întors acasă de pe front, tot ce mâncau ăștia era un adevărat cimitir", "Ţăranii mănâncă şi beau prea mult pentru că au prea puţin", "Un bărbat cu o funie e un spânzurat". Regimul ăsta e spus fixist în mod firesc.

Timpul aici se măsoară cu alte unităţi de măsură (oamenii mor când li se umple sacul cu păr de la frizer).

"Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi.“ (Motivaţia juriului Nobel 2009):

~"somn transparent",

~"i se usucă inima",

~"bărbaţii au femei",

~"înghiţându-şi propria respiraţie",

~"secara trage ultimul fir alb prin capătul străzii".

Niste comunisti dom'le!

,,Mananca, roaga-te, iubeste’’, Elizabeth Gilbert, Humanitas, 33 Roni, 300 pagini. Cat o seara de club. Sau Bucuresti-ul vazut din 105, pe la apus. Sau un jogging prin Herastrau, poate dai nas in nas cu Badea. Sau Lipscani-ul, sau un picnic in parc. Altceva! Orice altceva. Nu fetele palide din metrou. Aveti voie sa calcati pe iarba...

Nu serios acum, va urasc! Voi nu stiti să stati in strada ore intregi si sa va uitati la cei care se dau cu skate-u, sau spun prostii. Va rog sa nu va mai luati de ei, ca nu sunt din alta retea. Ce Basescu nu a fost si el emo, la timpul lui?

Voi nu stiti sa stati cu pledul in intersectii si sa va aduca politia la hotel, dupa ce mama ti-a spus, inainte sa pleci din hotel, sa nu te ia Politia. Sau sa intri in discoteci si dupa 30 de minute sa fii dat afara. Sau sa adormi pe plaja, la rasarit si sa te trezeasca lumea pe la 12 ziua, bronzat pe o parte. Voi nu stiti cu atat mai mult de Liberty Parade, sau de Studio Martin, sau de Arenele Romane. Voi ziceti ca muzica noastra e ,,bubuiala,, si ca ne ducem in ,,pesteri,,. Ajunge! Nu ne mai spuneti ca avem suc acasa cand va cerem bani sa iesim in oras! Sa nu ne mai insultati niciodata muzica! Sau freza, sau ,,nadragii,,. Noi nu ne-am luat niciodata de muzica dumneavoastra. Si daca vreti sa stiti noi chiar ascultam Abba.

Da, stim sa zicem si fain, nu numai misto, cum se lua de mine o femeie in Ratb. Si servus. E numai vina noastra daca suntem expusi exploziei de limbi straine, muzica, fashion, mainstream? Poate ca vrem sa le stim pe toate si inca mai simtim emotie cand ascultam Laura Stoica, sau Aurelian Andreescu. Sa ne credeti de mii de ori!

De ce sa fim blamati? Pentru ca vrem sa fim freelanceri. Poate parea greu de crezut, dar poti sa te prezinti impecabil la olimpiada dupa ce cu cateva ore inainte ai baut n sticle de vin. Suntem implicati in proiecte culturale, asta ca sa vedem si alte tari straine. Si seara stam cu laptop-ul pe picioare si scriem despre texte prost-moderniste pe ,,glob,,.

Si noi suntem romantici, dar pe Cartarescu, prea putin pe Eminescu. Si citim si Shakespeare si Chisu cu acelasi entuziam. Mai degraba iubim idilele in lift, cabina de proba, sau in tren. Si nu are nimic iarba de a face cu asta. Voi de abia va sarutati in public. Iar cand va plimbati prin parc de mana sa stiti ca ne emotionati. Doar ca noi cateodata nu prea ne pupam pe gura. E demodat! Oriunde altundeva.

Sa nu va faceti ca nu ne vedeti la Radiodifuziune, sau la vreo emisiune de cultura. Si nu susotim, ci suntem critici. Iar daca cumva va inchipuiti ca nu privim cerul sa stiti ca facem si asta, doar ca intindem paturile in centrul orasului sa vedem si oamenii.

Si ce daca daca suntem gay, metrosexuali, punkeri, clubberi. Voi nu ati fost si hippie, si reggae sau chiar revolutionari. Ca sa nu zic mineri sau turnatori. Pentru noi, problema mai mare decat incalzirea globala nu exista. Nu ne consuma prejudecatiele d-voastra. Suntem prea liberi. Cu bascheti sau fara bascheti, cu stelute, par tapat sau creasta, jeansi lasati pe fund, cu turul jos, jampieri.