miercuri, 22 aprilie 2009
FILM: Restul e tacere, 2008, Nae Caramfil
"Oamenii mari au slabiciuni marunte". "O sa cucerim lumea cu filmele noastre... O sa cucerim lumea..."
Va poftesc sa vedeti o intreprindere pusa la cale de Dl Nae Caramfil in asociatiune cu Realitatea Media, cu participatia baneasca a Societatii Romane de Televiziune si cu sprijinul gentil al Centrul National al Cinematografiei.
Filmul debutează cu un interviu, la care tanarul Grig(Marius Vizante) intarzie si cu inmormantarea artistului de la T.N., Ion Velcea, din anul 1911. Remarcabile sunt incercarea de construire a unei culori locale, a unei atmosfere specifice, cum invatam in literatura din liceu. Masina de scris, redactia " Ziarului Epoca", drumuri pietruite, rufe intinse pe strazi inguste, soldati raniti cersind pe strada, trăsuri, Parcul Cismigiu odata, costume de epoca(Doina Levintza), o lume rupta din Caragiale.
RESTUL E TACERE uimeste prin aparitia unor comici in roluri cheie si bine jucate. Astfel Mihai Bendeac, este un ziarist viclean, insistent, o numeste "curva" pe biata vaduva pentru faptul ca nu vrea sa declare nimic despre moarte sotului. Tanarul Grig ajunge cu intarziere la inmormantare si ii motiveaza tatalui, cunoscut actor(Mihai Gruia), ratarea interviului pe motive medicale.
Chiar inainte de lasarea sicriului in pamant isi face aparitia Leon(Ovidiu Niculescu), cunoscut sustinator al teatrului, baron ialomitean al vremurilor si cu o mimica demna de Johnny Deep rosteste un discurs patetic prin grandoare, invatat pe de rost, fragementat, teatral, iar in final uita versurile si incheie tot cu clasicul: "Aceasta e intrebarea!"
Scena se muta asupra lui Grig Ursache, care filmeaza scenarii telenovelistice dupa cum "se muta soarele" cand primeste propunerea grupului Gaumonde de a-i inmana libretul cu amintirile razboiului, amenintandu-l ca va face un film despre razboiul de independenta cu sau fara acest document.
Grigore ia atitudine si se duce la resedinta lui Leon pentru a-i solicita finantarea, presat de francezi, dar si de tatal care il soma sa ia o slujba de custode de garderoba. Leon il tergiverseaza, dar accepta o invitatie la Hamlet, insa cand ajunge in cel mai ieftin teatru, cu picioarele copiilor murdari atarnand sus la balcoane, aruncand seminte pe fracul lui, porneste o noua scena: "Plec. Nu ma simt bine. Trebuie, mi-e rau de la stomac... Vreau sa ma intind. Du-ma la masina, repede, repede! Trebuie sa ies, ma sufoc aici, prea multa lume! Copii astia imi iau tot aeru'!".
A doua zi se semneaza contractul, sampanie frantuzeasca, scena intrerupta de tatal lui Grig, care apare beat si vrea sa-l bata pe fiul sau, amenintandu-l cu o curea. Este evacuat, pe drum opreste caleasca, sparge doua geamuri, injura si face circ in vechiul centru bucurestean.
Incep primele secvente ale istoricului proiect cu scena horei, dar filmarile sunt amanate putin de anuntul ca si cei de la Gaumande au inceput filmarile. Leon da niste telefoane la redactia Epoca, se aranjeaza niste nereguli, cateva ore mai tarziu pefectul si armata descind la firma franceza si confisca filmul pentru ca pateaza imaginea nationala. Artistii fac si o vizita Majestatii, majestatea Sa schimband actorul care il interpreateaza pe rege.
Filmarea continua cu reconstituirea luptei de la Vidin, dar fostii locotenenti, ramasi in viata, nu se inteleg asupra scenariului. Se anunta participarea extraordinara a celei mai mari actrite din teatrul romanesc, Aristizza(Ioana Bulca), care joaca intr-o scena in care isi ia ramas bun de la sotul plecati la razboi. Aparatul se blocheaza pe timp de ploaie, "regia" hotaraste sa filmeze in gol, pentru ca nimeni nu are curaj sa ii spune Aristizzei despre defectiune. Se incepe filmarea, dar eroina iese in prim plan si joaca un rol impresionant, iar cameramanul nu are nici o reactie.
Filmul este un real succes, desi dureaza 2 ore, doar Leon profita de pe urma acestuia, mintindu-i pe ceialalti de lipsa cumparatorilor si oferindu-le modeste compensatii. Finalul il gaseste pe Leon nebun, investind orbeste in productii cinematografice anonime, iar pe Grig capatandu-si in final modesta slujba.
Alte personaje episodice: Emilia(Mirela Zeita, Mondenii), Raoul(Silviu Biris), tiganca ghicitoare(Marilena Chelaru).
Filmul a fost selectatat sa reprezinte România la Premiile Oscar din 2009 la categoria "Cel mai bun film intr-o limba straina".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu