luni, 16 iunie 2008

Viata obligatorie


Primeste monologul meu sincer la sufletul tau artificial si ,,paste''-uit:


Din tei in tei orasul sta fara semne de intrebare.

Nu stie de ce, dar parca nici nu ar mai conta.

Nu mai numara oamenii decat cand isi aduce aminte.


Orasul numara teii, pentru ca stie ca parfumul lor te tine in viata.

Acum oamenii au invatat sa miroasa viata

Si sa calce cu nasul,

Iar daca cumva inchizi ochii se duce dracului toata pasiunea!


Soarele:

Nu e decat grenada pe care Dumnezeu ne-a aruncat-o pe fereastra.


O!... daca as avea puterea sa inventez si macul,

Imagine ravasita a sangelui,

Ca si cum m-am putea mandri ca mai auzi greierii,

Ca mai pot pune virgule...

2 comentarii:

Unknown spunea...

.....

Anonim spunea...

nu mai invatza oamenii sa bea ceai de tei , ca n-ajuta la "circulatie", crede-ma! :P